Dati ascultare întelepciunii lui Solomon, care a fost rasplatit cu mângâieri de tot felul – bucurându-se de cea mai desavârsita asezare.
Ce zice el? „Mai bine este sa mergi în casa unde salasluieste mâhnirea, decât acolo unde se râde”.
Ce înseamna aceasta, fratilor? E ca una din privelisti zamisleste tulburare – pe când cealalta, cumpatare. Cel ce s-a dus la ospatul altuia mai bogat ca el, nu va mai avea aceeasi placere sa se reîntoarca acasa la sine, va veni spre casa sa mâhnit; mâhnit se va aseza la masa sa, se va arata cu dispretuire pentru apropiatii sai, pentru copiii sai, pentru toti cei din casa sa, pentru ca bogatia altuia îl va fi împins sa-si vada mai bine saracia. Si acesta nu-i singurul rau. De multe ori va invidia pe cel ce l-a poftit – si asa se va întoarce acasa fara nici o prisosinta.
Vom repeta, cu alte cuvinte, dar cu acelasi înteles, minunata zicere a lui Solomon: „Zadarnicia zadarniciilor, toate sunt zadarnicie”. Cel ce intra într-o casa îndoliata, va plânge de îndata pe cel mort, fie-i lui chiar dusman. Bagati de seama cât pretuieste mai mult aceasta casa decât cealalta. Dincolo, chiar cu privire la un prieten, invidie, dincoace, chiar pentru un dusman, lacrimi.
Or, tocmai aceasta ne cere Dumnezeu mai presus de toate, sa nu ne bucuram de raul celor ce ne-au jignit.