De cele mai de multe ori, oamenii nu judecă asupra celor ce au de făcut, numai după mintea lor, ci şi după aprecierile altora, de care se lasă adesea. Dacă păcătosul vede că toţi întorc capul de la el, îşi zice că a săvârşit o faptă, şi încă una grea; dar dacă el bagă seamă …
23. Nu trebuie să ne arătăm îngăduitori sau nepăsători faţă de greşelile aproapeluiRead More »
Să nu ne mulţumim de a căuta numai propria noastră mântuire. La război, dacă un soldat nu se gândeşte decât să se scape fugind, el se va pierde şi cu el dimpreună tovarăşii. Soldatul vrednic, care se luptă pentru alţii, îi mântuie, mântuindu-se şi el. Fiindcă viaţa noastră este un război, cel mai aspru dintre …
Nu trebuie să facem nimic zadarnic, fără ţintă; în toate, după îndemnul lui Pavel, trebuie să lucrăm spre slava lui Dumnezeu. „Fie că mâncaţi – zice el – fie că beţi, fie că faceţi orice ar fi, săvârşiţi totul spre slava lui Dumnezeu”. Dar cum e cu putinţă – veţi zice – să bem şi …
25. Putem şi trebuie să facem orice pentru dragostea lui DumnezeuRead More »
Nu se află nimic, asupra căruia să nu biruiască dragostea. Când e vorba de dragostea lui Dumnezeu, care-i mai presus de toate; nici focul, nici sabia, nici sărăcia, nici boala, nici moartea, nici orice altceva, nu poate înfricoşa pe acela care adăposteşte în sine această dragoste. El nu va avea ochi nici pentru cer, nici …
Asemuiţi-vă în deprinderea virtuţii pruncilor. Ei învaţă, mai întâi, forma regulată a literelor, şi aşa, pornind de la acestea, propăşesc pe calea cititului. Să facem ca ei. Să învăţăm, mai întâi, să nu jurăm strâmb, să nu bârfim, să nu cârtim. Apoi, să trecem, ca să zic aşa, la altă linie, să nu mai fim …
Aş fi mulţumit acum, dacă v-aş putea învăţa să nu fiţi zgârciţi, să pricepeţi frumuseţea milosteniei şi îndatorirea de a da ceva din ceea ce aveţi. De veţi pune în lucrare aceste îndrumări, prea iubiţii mei, ridicaţi-vă curând la şi mai mari învredniciri. Acum se cade să lepădăm de la noi luxul prisoselnic, să ne …
Diavolul, în răutatea lui, foloseşte multe metode ca să prindă pe oameni. El îşi începe învăluirile prin ceea ce este mai mic. Vedeţi, el voia să facă pe Saul să asculte nebuniile Pytonisei, dar dacă l-ar fi sfătuit dintr-odată, Saul n-ar fi luat în seamă, el care a gonit de la sine felul acesta de …
Să băgăm în seamă cursele şi să ne depărtăm de ele. Să băgăm de seamă prăpăstiile şi să nu ne apropiem de ele. Va fi dovadă de înţelepciune a fugi nu numai de păcat, dar şi de ceea ce, părând neînsemnat, ne ademeneşte spre greşeli. De pildă, râsul, vorbele necugetate, nu sunt ţinute drept păcate …
30. Trebuie să ne ferim de tot ceea ce ne împinge spre păcatRead More »
„Cine privind, pofteste o femeie, a si pacatuit cu ea…” Dar – veti zice – daca n-o poftesc privind-o? Veti putea, oare, sa ma faceti sa cred aceasta? Trupul va este de piatra? Din carne sunteti alcatuiti, din carne omeneasca, mai lesne de aprins decât iarba, la focul poftei. Sunteti de piatra? De fier? Necontenit …
Sa fim convinsi ca adunarea celor rai este în stare sa ne aduca mari vatamari. Sa ne ferim de ea, mai presus de orice, indiferent de participanti. Ba a fost pierzania multor oameni de seama. De pilda, Solomon si Samson. Si nici poporul iudeilor n-a pierit în alt chip. Nici fiarele salbatice nu-s în stare …
Cei ce cladeau turnul lui Babei se întelegeau bine, pentru raul lor; si tot ei se despartira pe urma, împotriva lor însisi, dar spre binele lor. Unirea tovarasilor lui Core era rea, dezunirea lor fu buna. Rea, întelegerea lui Iuda cu Iudeii. E cu putinta, asadar, ca dezunirea sa fie un bine, iar unirea un …
Dati ascultare întelepciunii lui Solomon, care a fost rasplatit cu mângâieri de tot felul – bucurându-se de cea mai desavârsita asezare. Ce zice el? „Mai bine este sa mergi în casa unde salasluieste mâhnirea, decât acolo unde se râde”. Ce înseamna aceasta, fratilor? E ca una din privelisti zamisleste tulburare – pe când cealalta, cumpatare. …
Privelistea mormintelor nu este lipsita de importanta în desavârsirea întelepciunii noastre. Privindu-le, sufletul nostru, daca lâncezea, tresare de îndata, iar de era treaz si vrednic, înca si mai vrednic se face. Cel ce se plânge ca-i sarac, primeste de la aceasta priveliste o binevenita mângâiere; iar cel ce umfla de trufie ca-i bogat, e trezit …
Perspectiva nefericirii poate însemna mai mult decât toate sfaturile, decât toate cuvintele – si-i de ajuns ca sa ne întelepteasca, pe fiecare dintre noi… Cuvântul nu poate împlini ceea ce poate savârsi teama… Daca teama n-ar fi un bine, parintii n-ar pune copiilor lor dascali – si nici legiuitorii, judecatori. Ce poate fi mai rau …
Ar trebui sa harazim lucrurilor duhovnicesti, rugaciunii, întreaga noastra viata – iar noi o risipim în fapte nedemne, în talazuiri, în vorbiri rusinoase, în convorbiri si placeri ticaloase, în vinovate aratari mândre, fara folos si spre pierzania noastra. Si dupa toate, ne mai si întrebam ce rau este rau întru acestea – fara sa întelegem …
Nimic nu dezbina mai mult ca invidia si gelozia: zgârcitul se bucura când primeste ceva; invidiosul nu când primeste el, ci când nu primeste altul. El socoteste ca un bun al lui toata nenorocirea ce se întâmpla altuia si nu ceea ce i se întâmpla bun. Dusman al întregii firi omenesti, el merge peste tot …