69. Milostenia trebuie făcută din plin şi cu bucurie

Nu-i de ajuns să săvârşim milostenia. Trebui s-o săvârşim din plin şi fără părere de rău. Fără părere de rău este puţin spus, ci cu bucurie, cu grăbire. Fără părere de rău şi cu bucurie nu sunt, într-adevăr, acelaşi lucru.

In una din epistolele către Corinteni, Apostolul punea accent pe această învăţătură, îndemnând pe credincioşi la cât mai mare deplinătate, zicea: „Cine seamănă slab, va culege slab. Cine seamănă în binecuvântări, în binecuvântări va şi culege…” Şi ca să îndrumeze băgarea de seamă, adăuga: „Fără părere de rău şi nu de nevoie…”

Trebuie, când săvârşeşti milostenia, să se împlinească două condiţii: deplinătate şi bucurie.

De ce vă jeluiţi când daţi săracilor? De  ce  să  fiţi  întunecaţi  când  săvârşiţi   faptele  milei lepădând, în felul acesta, de la voi roadele unei bune fapte?

De vă supăraţi, nu mai sunteţi milostivi, ci aspri şi neomenoşi. De vă supăraţi, cum veţi ridica pe fratele vostru aflat în necaz? Socotiţi-vă fericiţi, chiar când îi daţi cu bucurie, căci nimic nu pare oamenilor mai ruşinos decât de a primi de la semenii săi. Aşa că dacă nu îndepărtaţi orice urmă de regret prin marea bucurie pe care o arătaţi, dacă nu faceţi să se vadă că voi preţuiţi mai mult a primi decât a da, departe de a ridica pe cel căruia-i daţi, îl veţi doborî mai mult. De aici vorbele Apostolului: „Daţi cu bucurie!…”

Cine    poate    fi   întunecat,   când   capătă împărăţia? Cine se poate da întristării, când îşi capătă iertarea greşelilor? Nu fiţi aşadar cu băgare de seamă la banul pe care-l daţi, ci la aceea ce el vă aduce în schimb.

Semănătorul, cu bucurie aruncă sămânţa, cu toate că nu ştie ce va culege. Cu atât mai bucuros se cade a fi acela care, în chip de ogor, cultivă cerul.

Dacă daţi cu bucurie, daţi mult, dând puţin; de daţi mult cu întristare, acest mult îl micşoraţi. Numai aşa văduva care şi-a dat cei doi dinari, a întrecut cu mult pe cei cu talanţii. Ea dădea cu deplinătate de suflet. Dar dacă cineva e sărac – şi se despoaie de tot ce are, cum va face aceasta cu dragă inimă? Intrebaţi pe văduvă, ea are să vă înveţe modul: veţi afla că mâna zgârcită nu-i urmarea sărăciei. Căci se poate fii mărinimos fiind sărac şi bogat fiind, să fii mână zgârcită…