27 Ianuarie – din PROLOAGELE DE LA OHRIDA, de Sf Nicolae Velimirovici
• Pomenirea Sfîntului Ioan Gură-de-Aur, Trîmbiţa de Aur a Ortodoxiei
Pomenirea acestui mare luminător al Bisericii se sărbătoreşte la 13 noiembrie şi la 30 ianuarie, dar în această zi Biserica serbează aducerea cinstitelor sale moaşte din satul armean Comane, unde s-a sfîrşit în surghiun, la Constantinopol, de unde păstorise Biserica lui Dumnezeu.
La treizeci de ani de la adormirea sa, Patriarhul Proculus a ţinut o predică întru pomenirea tatălui său duhovnicesc şi învăţătorului său. Această predică într-atît a aprins dragostea şi pocăinţa poporului şi a împăratului Teodosie cel Mic faţă de acest mare sfint încît cu toţii au dorit aducerea sfintelor sale moaşte de la Comana la Constantinopol.
Se spune că racla cu sfintele moaşte nu a putut fi clintită de la locul ei pînă ce împăratul nu a scris o scrisoare adresată Sfîntului loan Gură de Aur însuşi în care îl ruga cu lacrimi să o ierte pe mama lui, Eudoxia, cea care îl urîse şi îl izgonise. Tot în acea scrisoare fiul împărătesei izgonitoare îl ruga pe Sfîntul să binevoiască şi să se întoarcă la Constantinopol, scaunul său patriarhal.
Cînd această scrisoare de pocăinţă s-a pus pe raclă, îndată ea s-a făcut foarte uşoară şi s-a putut aduce la Constantinopol.
În timpul aducerii, mulţi dintre cei bolnavi care se atingeau de ea căpătau pe dată vindecare. Cînd sfintele moaşte au intrat în capitală, atunci împăratul, în numele mamei sale, ca şi cînd ea însăşi ar fi grăit către moaşte, cu voce mare a îngenucheat şi a zis: «O Părinte, cînd am trăit în această viaţă trecătoare ţi-am făcut tot răul, iar tu, dintru a ta viaţă nepieritoare, ajută sufletului meu. Slava mea a trecut ca un vis şi la nimic nu mi-a folosit mie. Ajută-mi, părinte din slava ta, ajută-mi mie mai înainte ca să ajung la Scaunul Judecăţii lui Hristos!»
Cînd Sfîntul a fost adus în Biserica celor Doisprezece Apostoli şi aşezat pe scaunul patriarhal, mulţimea poporului ce se afla înăuntru au auzit glasul Sfîntului grăind: «Pace tuturor».
Aducerea moaştelor Sfîntului loan Gură-de-Aur la Constantinopol s-a întîmplat în anul 438 după Hristos.
Cîntare de laudă la Sfîntul Ioan Gură de Aur
Sfinte Părinte Ioane, trîmbiţă cu aur ferecată,
Tu omenirii milostivirea lui Dumnezeu
O ai vestit.
Milostivire minunată, care şi pe cei mai păcătoşi îi cuprinde,
Milostivire minunată ce covîrşeşte lumina
Soarelui, uimindpămîntul, şi tot crugul cel ceresc.
O înfricoşată milostivire
Ce pogor i de pe Golgota însîngerată,
De la Mîntuitorul Răstignit Care iartă crimele omenirii
O, cutremurătoare milostivire, iertare şi slavă,
Milostivire pe care o cîntă îngerii
Şi care întreaga zidire adapă.
Doar Sfinţii cu adevărat o slăvesc pe aceasta,
Pe ea care vindecă de toată boala,
Pe ea, bucuria umililor,
Şi nebunie tuturor înţelepţilor acestei lumi.
Ea, vindecarea trufaşilor şi pedeapsa deşerţilor;
Ea, milostivirea lui Dumnezeu de care se bucur ă făptura;
Ea care îmbălsămează suflul pămîntului,
Ea care spală toate nelegiuirile lui.
Această milostivire mai înainte de Hristos
Necunoscută,
Această veşnică lumină de la Hristos a răsărit.
O învăţătorule a milostivirii lui Dumnezeu,
Sfinte Părinte Ioane Gură de Aur,
Roagă-te lui Hristos Dumnezeu
Ca să dea iertare păcatelor noastre.