din Cuvinte alese EDITURA REINTREGIREA – ALBA-IULIA – 2002 La amiază, la teatru, cortina se dă în lături – şi actorii, în ceaţă, îşi fac intrarea, având măşti pe faţă. Ei recită o povestire veche, arătând prin vorbe, desfăşurarea întâmplărilor. Unul se înfăţişează ca filozof şi nu-i filozof; altul rege, fără să fie, ci numai …
1. Viaţa pământească asemuită cu o reprezentaţie de teatruRead More »
din Cuvinte alese EDITURA REINTREGIREA – ALBA-IULIA – 2002 Sunt lucruri bune, lucruri rele – şi lucruri de mijloc -şi printre acestea din urmă, unele par mulţimii că-s bune sau rele, fără să fie. Dar li se zice aşa şi sunt luate aşa. Ca să fiu înţeles mai bine în ceea ce vreau să zic, …
din Cuvinte alese EDITURA REINTREGIREA – ALBA-IULIA – 2002 Ades aud zicându-se: Dacă Dumnezeu ar iubi pe cei săraci, n-ar îngădui ca ei să fie săraci. Alţii, văzând un om căzut pradă unei neputinţe, unei boli lungi, întreabă: Ce s-au făcut milosteniile acestora? Ce bunele lor fapte? Ca nu cumva să cădeţi într-o asemenea greşeală, …
Zice-va cineva: Iată acela, bogatul, care săvârşeşte asuprirea, hrăpirea, nedreptatea – care în fiecare zi doseşte din cele ale săracilor, şi nu are nimic a suferi. Şi iată altul, care-şi petrece vremea în bunătate, în cumpătare, în dreptate, şi care-i împodobit cu toate florile virtuţii, şi cu toate acestea se zbate în sărăcie, în boli …
4. De ce unii răi sunt pedepsiţi din lumea aceasta, şi de ce nu toţiRead More »
din Cuvinte alese EDITURA REINTREGIREA – ALBA-IULIA – 2002 Ceea ce ne trebuie, este ca ţinta tuturor faptelor noastre şi tot ceea ce ni se întâmplă, să fie iubirea de Dumnezeu. Când vom avea adânc înfiptă această rădăcină în sufletul nostru, nu numai bunul trai, cinstirea, rangurile, luările în seamă, ci şi defăimările, vorbirile de …
5. Bucuria lăuntrică nu poate fi răpită omului de bineRead More »
Înaintea pedepselor din viaţa de dincolo, chiar în lumea aceasta, cei răi, trăitori în păcat, sunt pedepsiţi. Nu-¬mi vorbiţi fără să nu-l fi văzut mai îndelung, pe omul acela, care se bucură de-o masă îmbelşugată, care-i acoperit cu veşminte arătoase, care merge înconjurat de alai de slujitori, care ştie să parvină, ci cugetaţi la conştiinţa …
Zgârcenia nu lasă pe iubitorii ei să se bucure de o stare mai bună decât cei osândiţi la ocnă. Ca să ne dăm seama cât de nefericiţi sunt, ascultaţi, vă rog, cum e cu unii şi cum e şi cu ceilalţi. Se ştie că pământul din care se scoate sarea, are în adâncimile lui întunecoase, …
Crezi că te răzbuni asupra aproapelui dar te chinuieşti pe tine însuţi. Te dai în braţele pornirii ca unui călău lăuntric care te împresură din toate părţile; şi-ţi sfâşii liniştea. Ce poate fi mai nefericit decât un om mereu stăpânit de mânie? Ca şi nebunul furios care nu se bucură niciodată de linişte; care e …
Să nu vă miraţi dacă Domnul numeşte îmbuibările spini. Nu vă daţi seama, pentru că patima vă îmbată. Dar cei sănătoşi ştiu că îmbuibarea strică mai mult ca spinii, că ea roade mai mult decât grija, că ea aduce grele suferinţe şi trupului şi sufletului. Nu, grija nu sfărâmă atât de mult ca îmbuibarea. Când …
Nimic nu strică spiritului de libertate, ca a fi prins de treburile lumii şi a fi împresurat de ceea ce se cheamă strălucire. Nu ai unul, doi, trei stăpâni, ci o mie. N-are a face dacă acest stăpân este sau nu, el însuşi, liber. Va să zică este o singură fiinţă de care trebuie să …
Bogăţia pare să aibă mulţi adepţi şi aspiranţi. Dar şi la masa săracilor, putem vedea acelaşi lucru; şi ei se bucură, iar desfătarea lor este una curată. Nu vă miraţi de spusele mele, nu spun aici cuvinte deşarte. Am să vă demonstrez prin fapte. Se ştia că plăcerea pe care cineva o simte la ospeţe …
11. Săracul gustă mai multe plăceri decât bogatulRead More »
Când trupul se moleşeşte, e de netăgăduit că şi sufletul îşi va avea partea lui de scădere. În multe rânduri, puterile lui sunt înrâurite de starea trupului. Boala care ne slăbeşte, ne face să fim alţii decât cei care eram când sănătatea nu ne părăsise. Dacă strunele unui instrument dau sunete moi şi fără vlagă …
12. Moleşeala trupului lucrează asupra sufletuluiRead More »
Leneşul se scoală din pat după ce soarele a năpădit de mult în piaţă, când cei mulţi s-au şi săturat de muncă. După ce se scoală, se întinde, întocmai ca porcul pus la îngrăşat! Şi-a risipit în somnoreală cea mai frumoasă parte a zilei, stând întins multă vreme în pat. Apoi se găteşte şi pe …
Obârşia multor rele stă în aceea că mulţi oameni cred că-i mai bine să-şi „deturneze”, de ruşine, profesia. Ori Sfântul Pavel însuşi, nu se ruşina să mânuiască cuţitul şi să coase pieile; ba chiar se lăuda cu asta, când veneau la el bărbaţi mari şi cu faimă. Nu numai că nu se ruşina, dar în …
Dumnezeu, ca un „lucrător îndemânatic”, a făcut pe om, a făcut să se nască o frumuseţe ce uimeşte, fiinţă de o onoare aparte. Nu jigniţi, aşadar, pe Creator şi nu faceţi din lucrarea îndemânării Lui un lucru de desfrânare şi de nerozie. Minunaţi-vă de frumuseţe ca să slăviţi pe Creator (…) Lucrarea e frumoasă. Se …
15.Lipsa de ruşine jigneşte pe Dumnezeu în lucrările SaleRead More »
Voi sunteţi mădularele lui Hristos, voi sunteţi templul Duhului Sfant. Nu vă faceţi, aşadar, mădularele ca ale unei desfrânate. Nu trupul vostru va fi întinat atunci, căci trupul vostru nu este al vostru, ci al lui Hristos. A zis acestea El, ca să arate că ne iubeşte, pentru că l-a făcut al Său trupul nostru …
16.Neruşinarea este o nerecunoştinţa faţă de MântuitorulRead More »