Să nu vă miraţi dacă Domnul numeşte îmbuibările spini. Nu vă daţi seama, pentru că patima vă îmbată. Dar cei sănătoşi ştiu că îmbuibarea strică mai mult ca spinii, că ea roade mai mult decât grija, că ea aduce grele suferinţe şi trupului şi sufletului. Nu, grija nu sfărâmă atât de mult ca îmbuibarea. Când …
Nimic nu strică spiritului de libertate, ca a fi prins de treburile lumii şi a fi împresurat de ceea ce se cheamă strălucire. Nu ai unul, doi, trei stăpâni, ci o mie. N-are a face dacă acest stăpân este sau nu, el însuşi, liber. Va să zică este o singură fiinţă de care trebuie să …
Bogăţia pare să aibă mulţi adepţi şi aspiranţi. Dar şi la masa săracilor, putem vedea acelaşi lucru; şi ei se bucură, iar desfătarea lor este una curată. Nu vă miraţi de spusele mele, nu spun aici cuvinte deşarte. Am să vă demonstrez prin fapte. Se ştia că plăcerea pe care cineva o simte la ospeţe …
11. Săracul gustă mai multe plăceri decât bogatulRead More »
Când trupul se moleşeşte, e de netăgăduit că şi sufletul îşi va avea partea lui de scădere. În multe rânduri, puterile lui sunt înrâurite de starea trupului. Boala care ne slăbeşte, ne face să fim alţii decât cei care eram când sănătatea nu ne părăsise. Dacă strunele unui instrument dau sunete moi şi fără vlagă …
12. Moleşeala trupului lucrează asupra sufletuluiRead More »
Leneşul se scoală din pat după ce soarele a năpădit de mult în piaţă, când cei mulţi s-au şi săturat de muncă. După ce se scoală, se întinde, întocmai ca porcul pus la îngrăşat! Şi-a risipit în somnoreală cea mai frumoasă parte a zilei, stând întins multă vreme în pat. Apoi se găteşte şi pe …
Obârşia multor rele stă în aceea că mulţi oameni cred că-i mai bine să-şi „deturneze”, de ruşine, profesia. Ori Sfântul Pavel însuşi, nu se ruşina să mânuiască cuţitul şi să coase pieile; ba chiar se lăuda cu asta, când veneau la el bărbaţi mari şi cu faimă. Nu numai că nu se ruşina, dar în …
Dumnezeu, ca un „lucrător îndemânatic”, a făcut pe om, a făcut să se nască o frumuseţe ce uimeşte, fiinţă de o onoare aparte. Nu jigniţi, aşadar, pe Creator şi nu faceţi din lucrarea îndemânării Lui un lucru de desfrânare şi de nerozie. Minunaţi-vă de frumuseţe ca să slăviţi pe Creator (…) Lucrarea e frumoasă. Se …
15.Lipsa de ruşine jigneşte pe Dumnezeu în lucrările SaleRead More »
Voi sunteţi mădularele lui Hristos, voi sunteţi templul Duhului Sfant. Nu vă faceţi, aşadar, mădularele ca ale unei desfrânate. Nu trupul vostru va fi întinat atunci, căci trupul vostru nu este al vostru, ci al lui Hristos. A zis acestea El, ca să arate că ne iubeşte, pentru că l-a făcut al Său trupul nostru …
16.Neruşinarea este o nerecunoştinţa faţă de MântuitorulRead More »
Ceea ce ar trebui să vedem, nu este că dragostea de bogăţii ne asupreşte, ci că această asuprire este născută de nepăsarea şi trândăvia noastră. Mulţi stau gata să spună că nu ştiu ce este argintul. Dorinţa de a-l avea nu-i de loc firească. Dorinţele fireşti au fost aşezate în om dintru început, de la …
Viaţa este ca o nesfârşită mare. In mările cele adevărate sunt anumite locuri în care putem întâmpina felurite primejdii… Tot aşa este şi cu viaţa noastră. Marea care ni se înfăţişează cea dintâi este aceea a copilăriei, mult zbuciumată, prin lipsa de înţelepciune şi prin nestatornicia vârstei. De aceea, copiilor le sunt rânduiţi îndrumători şi …
Cercetaţi cu băgare de seamă necazurile bogăţiei şi ale sărăciei, sau, mai degrabă, nu ale bogăţiei şi ale sărăciei, ci ale celor ce sunt bogaţi sau săraci. Să vedem în care din aceste două stări suntem mai bine înarmaţi pentru mântuirea noastră. Care credeţi că este păcatul alipit sărăciei? Minciuna. Dar bogăţiei? Trufia, mama tuturor …
Trebuie multă băgare de seamă să putem lămuri ceea ce este una şi ceea ce este alta, aceasta pentru că alături de virtuţi se află viciile, alături de uşurinţa exprimării obrăznicia, alături de blândeţe laşitatea. Să ia aminte bine oricine crede că este stăpân al unei virtuţi, pe când el nu are decât viciul. Aşadar, …
Nimic nu este mai străin sufletului creştin ca trufia. Zic trufie şi câtuşi de puţin cinstită vorbire şi curaj, care se potrivesc de minune creştinului. Tot aşa, una-i umilinţa şi altceva josnicia, linguşirea şi lichelismul. Dar vă limpezesc prin câteva pilde. Firea – se pare – le potriveşte şi pe cele ce sunt potrivnice. Lângă …
Nu-i puţin lucru acela de a nu ne interesa de fraţii noştri. Iată pilda cu omul care şi-a îngropat talantul. Purtarea lui, în ce-l priveşte, părea a nu fi greşită. El nu păcătuise nimic cu privire la păstrarea lucrului încredinţat, pentru că l-a înapoiat întreg. Dar el a păcătuit cu privire la felul în care …
22. Tot creştinul poate lucra la răspândirea învăţăturii celei buneRead More »
De cele mai de multe ori, oamenii nu judecă asupra celor ce au de făcut, numai după mintea lor, ci şi după aprecierile altora, de care se lasă adesea. Dacă păcătosul vede că toţi întorc capul de la el, îşi zice că a săvârşit o faptă, şi încă una grea; dar dacă el bagă seamă …
23. Nu trebuie să ne arătăm îngăduitori sau nepăsători faţă de greşelile aproapeluiRead More »
Să nu ne mulţumim de a căuta numai propria noastră mântuire. La război, dacă un soldat nu se gândeşte decât să se scape fugind, el se va pierde şi cu el dimpreună tovarăşii. Soldatul vrednic, care se luptă pentru alţii, îi mântuie, mântuindu-se şi el. Fiindcă viaţa noastră este un război, cel mai aspru dintre …